Ai primit câțiva puieți de salcâm de la cineva de la țară sau te gândești să plantezi pe un teren gol și nu știi de unde să începi. Arborele crește repede și pare tentant, dar are și bătăile lui de cap. Mai jos vezi cum îl plantezi corect și ce înseamnă întreținerea lui, pe bune.

De ce vrei, de fapt, un salcâm în curte sau pe teren?

Arborele de miere, cum i se mai spune la țară, adică salcâmul (Robinia pseudoacacia), crește repede, prinde ușor și dă o umbră plăcută. În plus, florile lui sunt foarte iubite de albine, iar lemnul e bun pentru foc, stâlpi, chiar și pentru mici construcții ușoare.

Îl alegi de obicei pentru trei motive: lemn, umbră și miere. Pe un teren mare, la marginea satului, poate forma o perdea de vânt, stabilizează solul și îmbunătățește pământul, pentru că fixează azotul în sol. Pe marginea unei livezi, poate fi paravan față de drum și sursă de polen pentru stupi.

Nu e însă copacul potrivit pentru orice curte. Are spini, lăstărește agresiv din rădăcini, dacă îl lași de capul lui, poate să apară în mijlocul grădinii de legume sau sub gardul vecinului. Lemnul e tare, dar coroana poate fi casantă la furtuni, mai ales la exemplarele bătrâne și neîngrijite.

De aceea, merită să te întrebi sincer: ai spațiu pentru un arbore mare, cu rădăcini viguroase, sau ai doar un petic de curte la oraș, unde orice ramură în plus ajunge la vecin? În multe gospodării de la oraș, un singur exemplar bine așezat e maximum cât merită.

Când și cum plantezi un salcâm ca să se prindă bine?

Momentul bun de plantare este, de regulă, toamna târziu, după căderea frunzelor, până la primul îngheț serios, sau primăvara foarte devreme, cât timp puietul este încă în repaus vegetativ. Așa face rapid rădăcini și nu suferă de sete la vară.

Are nevoie de soare direct cât mai multe ore pe zi și de un sol cât de cât drenat, care nu băltește. Nu e pretențios la tipul de pământ, dar evită locurile unde apa stă după ploaie. Distanța față de casă sau anexe nu e bine să fie mai mică de 5-6 metri, ca să nu ai probleme mai târziu cu rădăcinile sau cu ramurile mari.

La plantare, nu îți trebuie un arsenal de unelte. De cele mai multe ori te descurci cu:

  • hârleț sau lopată pentru groapă
  • o găleată cu apă
  • nuiele sau un țăruș pentru tutore
  • sfoară pentru legat, dar nu din sârmă
  • un pic de compost sau mraniță bine descompusă

Gropa o faci ceva mai mare decât balotul de rădăcini sau decât volumul rădăcinilor la puietul nud. Pe fundul ei poți pune puțin pământ amestecat cu mraniță, fără să exagerezi cu îngrășămintele. Dacă bagi direct îngrășământ puternic lângă rădăcină, riști să o arzi.

Pui puietul astfel încât locul unde a stat în pepinieră să fie cam la același nivel cu solul actual, nu îl îngropa mai adânc. Ține trunchiul drept, umple groapa în trepte, tasezi ușor pământul cu piciorul ca să scoți golurile de aer și apoi torni o găleată bună de apă. Legi trunchiul de tutore, destul de lejer, ca să nu îl taie sfoara la vânt.

La terenuri mari, când se plantează mai mulți arbori pentru lemn sau perdea de vânt, distanțele orientative sunt de 2-3 metri între puieți pe rând și 3-4 metri între rânduri, în funcție de ce vrei de la plantație. Acolo e deja o lucrare pentru care merită cerut sfatul unui inginer silvic.

Câtă grijă cere un salcâm în primii ani și ce faci pe urmă?

În primii doi ani, grija principală este apa. Arborele tânăr are nevoie de udat mai ales în verile secetoase. Nu trebuie udat zilnic, ci bine și mai rar: o dată la 7-10 zile, cu mai multe găleți, astfel încât umezeala să ajungă în profunzime. Mulcirea cu frunze tocate sau paie în jurul trunchiului ajută mult.

Nu exagera cu fertilizarea. Pentru că fixează azot, copacul își găsește singur mare parte din „mâncare”, iar prea mult îngrășământ îl împinge să crească repede și fragil. Un strat subțire de compost primăvara, întins pe o rază de 50-80 cm, este mai mult decât suficient la curte.

Formarea coroanei contează pe termen lung. Dacă îl lași de mic cu multe ramuri joase, o să ai probleme cu accesul, cu mașina de tuns iarba și cu spinii. De obicei, se alege un trunchi principal și se curăță treptat ramurile de jos, pe măsură ce copacul crește. Tăierile mai serioase făcute la înălțime se lasă unui specialist, mai ales la exemplarele mari.

Pe lângă creșterea trunchiului, copacul scoate lăstari din rădăcini, la distanță de el. Aici apar primele înjurături. Lăstarii tineri se taie la nivelul solului cât sunt mici, cu sapa sau cu foarfeca de grădină. Dacă îi lași, ajungi cu un hățiș greu de controlat, care trece repede și la vecini.

După ce arborele s-a prins bine, întreținerea de zi cu zi înseamnă, mai degrabă, să te uiți de două ori pe an la el: primăvara, dacă are muguri sănătoși și nu sunt ramuri uscate, iar toamna, dacă apar crengi rupte de vânt sau de greutatea frunzelor. Ramurile groase rupte sau aplecate peste acoperiș, cabluri sau drum se taie doar cu echipament de protecție, de multe, cu arborist.

Unde dă bătăi de cap salcâmul și cum îl ții sub control?

Problema despre care nu se vorbește destul este cât de repede se poate răspândi acest arbore pe un teren neîngrijit. În multe zone, dacă lași o margine de drum sau un teren viran câțiva ani, îl vezi cum se umple de puieți. Într-o curte mică, asta nu e de joc.

La gardurile de plasă, drajonii trec ușor în partea cealaltă. Dacă ai vecini cu grădină de legume, nu o să fie încântați să le apară spini printre roșii. Merită să lași o zonă de cel puțin 2-3 metri între trunchi și gard și să treci periodic să cureți lăstarii de pe margine.

Alt punct sensibil sunt spinii. Pe copacii tineri sau pe drajoni sunt mai mulți și mai ascuțiți, ceea ce nu e deloc plăcut dacă ai copii mici sau câini care aleargă prin curte. Nu lăsa copiii să se joace în jurul arborilor tineri cu spini și lucrează cu mănuși groase când cureți lăstarii.

Frunzele căzute nu sunt un necaz foarte mare, se descompun relativ repede și chiar ajută solul. Pot fi strânse și folosite la compost. Mai delicate sunt crengile uscate sau vârfurile rupte de vânt, care, dacă nu sunt scoase la timp, pot cădea când nu te aștepți.

În grădinile mici de oraș, unde totul e aproape de tot, poate fi mai înțelept să alegi un alt arbore pentru umbră și să lași acest copac pentru terenuri de la marginea satului, livezi mari sau perdele de protecție. Am văzut multe curți unde arborele plantat „cât un băţ” a ajuns în câțiva ani să umbrească trei grădini și să rupă firele de la stradă, cu tot scandalul de rigoare.

Când are sens să chemi un specialist pentru salcâm?

La plantarea unui singur puiet, în curte, te descurci de obicei singur. Contează mai mult răbdarea și puțină atenție la poziționare și udare. Când vorbim însă de o plantație pentru lemn sau perdea de vânt, intrăm deja pe teren de silvicultură, unde un inginer poate să îți spună ce densitate și ce soiuri sunt potrivite.

La arborele matur, momentul în care nu mai e de joacă este când apar ramuri groase rupte, aproape de casă, anexe, cabluri sau drum. Tăiatul din scară, cu drujba în mână, pare simplu pe internet, dar în practică acolo apar accidentele urâte. Un arborist sau o firmă care face toaletări știe cum să ancoreze corect crengile grele.

În multe localități este nevoie de aviz de la primărie pentru tăierea copacilor mari din curți, chiar dacă sunt pe proprietate privată. Dacă arborele te depășește ca înălțime sau diametru, verifică înainte regulamentul local, ca să nu te trezești cu amendă după ce ai plătit deja defrișarea.

Întrebări frecvente

Se poate planta un astfel de copac chiar lângă casă?

Nu e recomandat. Lasă cel puțin 5-6 metri între trunchi și fundația casei sau a anexelor, ca să eviți probleme cu rădăcinile și cu ramurile mari care pot atinge acoperișul.

Cât de repede crește acest arbore?

În primii ani are o creștere rapidă, de câțiva zeci de centimetri până spre un metru pe sezon, în funcție de sol și apă. După ce intră pe rod și se maturizează, ritmul scade, dar rămâne un arbore viguros.

E bun copacul pentru stupi și miere?

Da, florile lui sunt foarte căutate de albine, iar în zonele cu plantații mari se produce mierea cunoscută din aceste flori. Într-o curte mică, unul-doi arbori ajută, dar nu țin singuri un cules serios pentru stupină.

Când te hotărăști pentru un arbore care trăiește zeci de ani, merită să te gândești nu doar la cum arată puietul de azi, ci la cum va arăta colosul peste 15-20 de ani, în raport cu casa, cu vecinii și cu grădina ta. Un copac bine ales, pus la locul lui, îți face viața mai ușoară, nu mai complicată.

Recomandările de mai sus au caracter general și se bazează pe experiențe uzuale din grădini și gospodării. Fiecare teren și arbore reacționează diferit, iar pentru lucrări ample sau probleme la copaci maturi cere sfatul unui horticultor, inginer agronom sau al unui specialist în îngrijirea arborilor.