Ai umplut sacul cu iarbă tunsă, l-ai golit frumos în lada de compost și după două zile miroase a fermentat și s-a făcut o masă verzuie, lipicioasă. Se întâmplă tuturor la început. Hai să vedem cum folosești corect iarba tunsă în compost, fără miros urât și fără bulgări compactați.

De ce începe să miroasă urât compostul când bagi multă iarbă proaspăt tunsă?

Primul lucru care se întâmplă când pui un strat gros de iarbă proaspătă este că se lipește. Firele umede se tasează sub propria greutate, mai ales dacă mai și calci pe grămadă sau o îndeși în recipient.

Apoi, pentru că stratul e compact, nu mai intră aer aproape deloc. În loc să se descompună cu ajutorul bacteriilor care iubesc aerul (fermentație aerată), începe descompunerea fără aer. Asta înseamnă fermentație care scoate mirosuri grele, de siloz, uneori chiar a ouă stricate.

Al treilea factor este umiditatea. Iarba proaspăt tăiată are foarte multă apă. Dacă în zilele acelea mai și plouă des, grămada se transformă într-un terci verde. De aici pleacă mirosul și senzația că ai un fel de mămăligă de iarbă în loc de compost aerisit.

Mai e și proporția. Iarba este un material bogat în azot (așa-numitul material verde). Dacă aproape tot ce pui în grămadă este verde, procesul devine dezechilibrat. La multe gospodării am văzut grămezi formate 80% din iarbă tunsă, restul frunze și resturi de legume. De aici apar problemele.

Cum pregătești iarba ca să nu se transforme compostul într-o plăcintă lipicioasă?

Contează mai mult cum pui iarba decât cât pui. Dacă vii de la mașina de tuns cu cutia plină și o verși într-un singur loc, aproape sigur o să se compacteze. Mai bine îți faci un mic ritual de după tuns.

Primul pas util este să o lași puțin la zvântat. Întinde iarba într-un strat subțire pe o folie, pe alee sau direct pe sol, la umbră, câteva ore. Nu trebuie să se usuce complet, ci doar să nu mai fie fleșcăită. Asta reduce șocul de umiditate din compost.

Al doilea lucru: nu o pune niciodată în strat gros. În lada de compost sau în colțul dedicat, fă straturi subțiri de câțiva centimetri, alternate cu resturi uscate. Un strat gros de 20-30 cm de iarbă va deveni aproape sigur un fel de clătită verzuie, greu de aerisit ulterior.

Ajută mult dacă o mai amesteci ușor cu furca imediat după ce ai pus-o. Nu trebuie să faci gimnastică în grămadă, dar o răscoleală lejeră creează buzunare de aer între fire, ceea ce scade riscul de miros neplăcut.

Și mai e un lucru la care nu se gândește multă lume: iarbă foarte fină, de la tunsori dese și joase, se compactează mai repede decât iarba un pic mai înaltă. Dacă poți, tunde un pic mai rar și nu lăsa gazonul la 1 cm, ci la 4-5 cm. E mai sănătos și pentru gazon, și pentru compost.

Ce mai pui lângă iarba tunsă în compost ca să nu se compacteze?

Aici e cheia. Iarba singură, chiar și zvântată, rareori se comportă exemplar în compost. Ai nevoie de materiale uscate, care să absoarbă o parte din apă și să creeze structură, adică spații de aer.

Cele mai la îndemână materiale brune, cum le numesc grădinarii, sunt:

  • frunze uscate, tocate cât de cât cu lopata sau cu mașina de tuns
  • crenguțe subțiri și mărunțite, resturi de la toaletări
  • paie, tocătură de la plante uscate, tulpini de floarea-soarelui
  • carton simplu (fără cerneală lucioasă), rupt în bucăți mici
  • rumeguș în cantitate mică, amestecat bine, nu pus în strat gros

Raportul exact variază, dar o regulă de bun simț este să pui cel puțin aceeași cantitate de material uscat cât pui iarbă, uneori chiar dublu. Dacă ai un braț de iarbă, pune un braț sau două de frunze, carton sau paie.

Cum arată un amestec bun, în practică

Imaginează-ți o după-amiază de sâmbătă: ai tuns gazonul de la casă, ai umplut o roabă cu iarbă. Nu o arunci pur și simplu în colțul de compost. Iei roaba, torni un strat de iarbă de 5-7 cm, pui peste un strat similar de frunze și carton mărunțit, mai adaugi un pic de pământ de grădină sau compost vechi, apoi repeți.

Dacă n-ai materiale brune suficiente fix în ziua respectivă, mai bine păstrezi o parte din iarbă pentru mulcire pe stratul de legume, într-un strat foarte subțire, și pui în compost doar cât poți combina cu ce ai uscat la îndemână. Forțând și îndesând totul, doar îți faci singur de lucru mai târziu.

Câtă iarbă tunsă în compost e prea mult, de fapt?

Tentația, mai ales la început, este să vezi compostul ca pe un fel de groapă de gunoi verde: tot ce vine de pe gazon, direct acolo. Problema apare când, pe tot sezonul, 70-80% din ce intră în ladă este iarbă și restul sunt doar câteva frunze toamna.

Ca regulă generală, e bine ca iarba tăiată să nu fie mai mult de o treime – jumătate din volumul total al compostului pe parcursul unui sezon. Restul să fie frunze, crengi tocate, paie, resturi din grădină, hârtie simplă, coji de legume și fructe în cantitate moderată.

Dacă ai o curte mică, un singur compostor și foarte mult gazon, nu vei reuși mereu să respecți proporțiile ideale. Atunci merită să te gândești la două lucruri: să mai lași o parte din iarbă direct pe gazon (mulching cu mașina de tuns, dacă permite) și să folosești o parte ca strat subțire de mulci la pomi sau pe alei, nu doar în compost.

Mai apare și problema ierbii tratate chimic. Iarba tunsă tratată recent cu ierbicide sau alte substanțe nu se pune în compost, mai ales dacă vrei să folosești compostul la legume. Aici nu mai e vorba de miros și compactare, ci de siguranță pentru viitoarele plante.

Ce faci dacă deja ai un compost care miroase a fermentat și e o masă compactă?

Aici ajung mulți cititori care ne scriu: au ridicat capacul la compostor după o lună, au găsit o pastă verde-negricioasă care miroase înțepător și nu știu dacă să o arunce sau se mai poate salva. De cele mai multe, se poate repara situația, cu puțin efort fizic.

  • Întâi, deschide bine grămada și las-o să respire. Dă deoparte pereții compostorului, dacă se poate, sau scoate cu furca materialul compact.
  • Apoi, adaugă cât mai multe materiale uscate: frunze, paie, crenguțe mărunțite, până când amestecul nu mai arată ca o pastă.
  • Întoarce bine totul cu furca, ca și cum ai amesteca un aluat, astfel încât iarba compactată să fie spartă în bucăți mici.
  • Verifică umiditatea: dacă îți curge apă din el când strângi în pumn, e prea ud și ai nevoie de și mai multe materiale uscate.
  • Pe viitor, monitorizează grămada: dacă după câteva zile iar începe să miroasă puternic, aerisește din nou.

Mulți renunță la prima grămadă de compost pentru că au impresia că au stricat tot și nu mai iese nimic bun. Realitatea este că, odată ce ai pus suficient material brun și ai aerisit bine, chiar și un început ratat se transformă, în câteva luni, într-un compost acceptabil pentru pomi și zonele nepretențioase ale grădinii.

Când te descurci singur cu compostul și când e cazul să ceri un sfat?

Compostarea, inclusiv folosirea ierbii tăiate, este una dintre puținele lucruri din gospodărie unde chiar te poți descurca singur, cu puțină informație și ceva răbdare. Nu ai nevoie de aparate speciale, de măsurători precise sau de diplome.

Unde merită însă să ceri un sfat este când vrei să folosești compostul la culturi sensibile sau ai avut iarbă tratată cu substanțe chimice. Un horticultor sau cineva de la o fitofarmacie îți poate spune cât să aștepți după un tratament, ce riscuri sunt pentru răsaduri sau pentru culturile bio.

Mai apare și nelămurirea despre animale: dacă ai câini, găini sau alte animale care ajung la grămada de compost, trebuie să fii atent la ce intră acolo. Nu pune iarba tunsă cu excremente de la animale tratate medicamentos, mai ales dacă medicul veterinar ți-a spus că trebuie respectat un anumit interval după deparazitare.

Iar nelămurirea de care nu vorbește nimeni, dar o au toți: cât de urât e normal să miroasă? Un compost sănătos, chiar cu iarbă, miroase ușor a pământ umed, a pădure. Dacă te lovește un miros înțepător la propriu când deschizi capacul, ceva nu e în regulă cu proporțiile sau cu aerarea.

Întrebări frecvente

Pot pune iarbă tunsă în compost dacă a fost udat sau a plouat înainte?

Da, dar ai mai mare grijă la cantitatea de materiale uscate. Iarba deja foarte umedă se compactează ușor, deci pune-o în straturi subțiri și combin-o generos cu frunze, carton rupt sau paie tocate.

E sigur să folosesc compost cu multă iarbă la legume?

Da, dacă iarba nu a fost tratată recent cu ierbicide sau alte chimicale și compostul este complet descompus, cu aspect de pământ. Dacă nu ești sigur, folosește-l mai întâi la pomi, arbuști și zone ornamentale.

Cât durează până se descompune iarba tunsă în compost?

Într-un compost bine aerisit, cu materiale uscate amestecate, iarba se descompune în câteva luni. Dacă e pusă în grămezi compacte, poate să rămână bucăți lipicioase chiar și un an, mai ales în colțurile neatinse.

Dacă te uiți la compost ca la o „sobă” care transformă toate resturile de curte în pământ bun, iarba tunsă e ca lemnul mai verde: poți lucra cu el, dar cere mai multă atenție. După un sezon în care ajustezi proporțiile, nu mai stai cu nasul înfipt în grămadă să vezi de unde vine mirosul, ci doar aștepți să scoți roaba cu pământ negru.

Recomandările de mai sus au caracter general și se adresează gospodăriilor obișnuite. Pentru situații speciale, culturi sensibile sau folosirea compostului în grădini bio, cere sfatul unui horticultor sau al unui specialist în grădinărit.