Ai văzut frunzele alea în formă de evantai, galbene toamna, și ți-ai zis că vrei și tu un astfel de arbore în curte. Doar că ai tot auzit că Ginkgo biloba crește greu și nu știi de unde să-l apuci. Hai să vedem unde îl plantezi, cum îl îngrijești și ce greșeli îl chinuie ani întregi.

De ce pare că nu crește și ce fel de arbore e, de fapt?

Prima surpriză la Ginkgo biloba (ăsta este și numele științific) este ritmul. În primii ani, pare că stă pe loc. Pentru cine e obișnuit cu salcâmul sau plopul, care pornesc în forță, Ginkgo poate părea un eșec. De fapt, își face liniștit rădăcini adânci și îngroașă trunchiul.

Este un arbore foios, care poate ajunge la 10-20 m înălțime în grădinile de la noi, dar abia după zeci de ani. Frunzele lui în formă de evantai se colorează spectaculos în galben toamna, iar crengile rămân destul de ordonate, nu face haos ca un arțar argintiu, de exemplu.

Specia este dioică: există exemplare masculine și exemplare feminine. Masculii nu fac fructe, femelele fac niște fructe cărnoase care, când cad și se strivesc, au un miros neplăcut, de ou stricat. De aici vin multe regrete la cei care au plantat la întâmplare lângă terasă sau alee.

Partea bună este că arborele este foarte rezistent la frig, suportă gerurile de la noi fără probleme și nu are mari pretenții de sol, atâta timp cât nu stă cu picioarele în apă. Și mai rezistă bine la poluare, motiv pentru care îl vezi des prin orașe.

Unde îl plantezi ca să nu regreți peste câțiva ani?

Locul ales îl va însoți toată viața, pentru că lui nu-i place să fie mutat. Are rădăcină pivotantă, adâncă, iar un exemplar prins bine în sol se scoate greu și cu mult stres pentru plantă. De aceea, gândește de la început unde îl vrei la maturitate, nu doar ca pui de un metru.

Alege o zonă cu soare mare parte din zi sau măcar semiumbră luminoasă. La umbră deasă, creșterea va fi și mai lentă, coroana rară, iar frunzele mai palide. Solul ideal este unul afânat, care drenează bine apa. Argila grea, unde se strânge apa după ploaie, este printre cele mai proaste variante.

Ține cont de distanțe: nu-l lipi de casă, gard sau cabluri. La o casă obișnuită, e mai sigur să fie plantat la cel puțin 3-4 m de ziduri și de alei principale, mai ales dacă nu știi încă dacă e mascul sau femelă și există riscul de fructe căzute.

Când mergi la pepinieră, întreabă clar ce cumperi. Există soiuri altoite, de obicei masculine, recomandate pentru grădini de oraș, tocmai ca să nu ai surpriza cu mirosul fructelor. Dacă îți vin puieții din sămânță, sexul nu se știe la început.

Momentul bun pentru plantare este toamna, după ce cade frunza, sau primăvara devreme, cât planta este încă în repaus. Ai nevoie de câteva lucruri simple:

  • hârleț sau lopată pentru groapa de plantare
  • pământ afânat, eventual amestecat cu compost matur
  • un tutore (băț de susținere) pentru puieți înalți și subțiri
  • o găleată cu apă pentru udarea de la plantare
  • mulci (coajă de copac, frunze tocate) pentru acoperirea solului la bază

Groapa se face cam de două ori mai lată decât balotul de pământ al puietului și ceva mai adâncă, dar nu-l îngropa mai mult decât a stat în ghiveci. Gâtul rădăcinii trebuie să fie la nivel cu solul din jur, nu sub el.

Cum ai grijă de el în primii ani ca să prindă bine rădăcini?

După plantare, **puieții tineri au nevoie de apă regulat** în primele veri, mai ales dacă sunt perioade lungi fără ploaie. Udă mai rar, dar cu apă suficientă, astfel încât să pătrundă în profunzime, nu câte o cană la două zile doar la suprafață.

În jurul trunchiului, lasă un cerc de pământ liber, de 40-60 cm, fără gazon. Acoperă-l cu un strat de mulci de câțiva centimetri. Mulciul păstrează umezeala, împiedică buruienile și protejează rădăcinile de variațiile bruște de temperatură.

La fertilizare, Ginkgo biloba nu este mâncăcios. Dacă ai pus puțin compost la plantare și solul este rezonabil, nu are nevoie de îngrășăminte puternice. Poți pune primăvara un strat subțire de compost sau un îngrășământ organic, conform recomandărilor de pe ambalaj. Evită să-l „bombardezi” cu azot, altfel împingi planta să crească forțat, cu țesuturi fragile.

În primii ani, un tutore bine fixat ajută puietul să crească drept, mai ales în zone cu vânt. Leagă-l lejer de tutore, cu material moale, ca să nu rănești scoarța. Verifică de două ori pe an prinderea, să nu se strângă pe măsură ce trunchiul se îngroașă.

La tăieri, este unul dintre arborii care preferă să-l lași în pace. Îndepărtezi doar crengile clar uscate sau rupte și eventual corectezi câte o ramură care se freacă de alta. Nu încerca să-l „formezi” agresiv, ca pe un gard viu. **Tăierile drastice îl pot slăbi** și pot duce la creșteri haotice.

Puieții foarte tineri pot avea nevoie de protecție în primele ierni, mai ales în zone cu vânt puternic. Un paravan de pânză de iută sau un strat mai gros de mulci la bază ajută, dar nu-l îmbrăca ermetic în folie, pentru că poate mucegăi.

Ce greșeli se fac cel mai des la Ginkgo biloba?

Greșeala clasică este alegerea unui loc nepotrivit, apoi încercarea de a-l muta după câțiva ani. **Nu-l muta după ce s-a prins** serios, decât dacă accepți riscul să-l pierzi sau să rămână șocat ani întregi. Planifică poziția de la început.

Altă problemă des întâlnită: plantarea într-o zonă unde apa băltește după ploaie sau sub burlane. Arborele iubește umezeala moderată, dar **nu suportă băltirea apei la rădăcină**. În timp, rădăcinile pot putrezi, iar coroana se rarește.

Mulți îl pun la umbră adâncă, „că tot rezistă la orice”. Da, rezistă, dar nu arată cum ți-ai imaginat din poze. Frunzele nu se colorează la fel de frumos, coroana nu se dezvoltă bine, iar creșterea, deja lentă, devine și mai lentă.

Una dintre plângerile frecvente de la cititori este mirosul fructelor la exemplarele feminine plantate lângă terase, parcări sau alei. Dacă nu suporți ideea să mături toamna fructe moi și lipicioase, stai de vorbă la achiziție cu cineva de la pepinieră și cere clar un puiet masculin, altoit.

Semnele că arborelui nu îi merge bine sunt destul de discrete la început. Poți să le urmărești ca să nu ajungi târziu:

  • frunze mici, decolorate sau cu margini arse vara
  • creșteri noi foarte scurte, subțiri, față de anii trecuți
  • frunze care cad prematur, încă din mijlocul verii
  • lipsa frunzelor pe anumite ramuri, deși restul coroanei este verde

Când vezi astfel de semne, uită-te întâi la sol și apă: poate e prea uscat, dimpotrivă, sufocat de apă. Abia apoi te gândești la dăunători sau boli, care la Ginkgo biloba apar rar în condițiile de la noi.

Merge Ginkgo și în ghiveci sau pe balcon?

Aici este nelămurirea pe care o au foarte mulți: „Îl pot ține în apartament, lângă geam?”. În practică, ca arbore de interior nu prea merge. Poți ține un puiet câțiva ani în ghiveci, pe balcon sau terasă, dar nu ca plantă de sufragerie permanentă.

Are nevoie de multă lumină directă și de un sezon rece pronunțat, cu temperaturi scăzute iarna. În apartament, cu căldură constantă și aer uscat, face frunze urâte, cade devreme și se epuizează. Mult mai bine se simte afară, chiar și într-un ghiveci mare, iernat la adăpost de vântul direct.

Dacă vrei totuși să-l ții o vreme în ghiveci, alege un recipient adânc, cu găuri bune de scurgere și substrat aerat, nu pământ greu. Ține ghiveciul pe un balcon luminos, ideal cu expunere sudică sau vestică. Iarna, în zone foarte reci, îl poți trage lângă perete sau într-un spațiu neîncălzit, dar cu lumină.

La bloc, soluția rezonabilă este să-l crești câțiva ani în ghiveci, apoi, când ai unde, să-l plantezi în grădină. Dacă îți dorești un arbore în miniatură pe termen lung, intri deja în zona de bonsai, unde tehnicile sunt mai specifice și merită tratate separat.

Întrebări frecvente

Pot să cresc un astfel de arbore din semințe?

Se poate, dar ai nevoie de răbdare și de condiții bune de germinare, iar sexul plantei nu îl vei ști de la început. Puieții crescuți din semințe pornesc mai încet și ajung mai târziu la dimensiuni vizibile în grădină.

Cât de repede crește un puiet?

În general, în primii ani, te poți aștepta la 20-30 cm de creștere pe sezon, uneori mai puțin, în funcție de sol și de apă. După ce se înrădăcinează bine, ritmul se poate accelera ușor, dar rămâne un arbore cu creștere lentă.

Este periculos pentru copii sau animale?

Frunzele nu sunt considerate periculoase la atingere, dar fructele nu se mănâncă crude. Pot provoca probleme digestive, mai ales la copii sau animale curioase. Dacă ai un exemplar fructifer, strânge regulat fructele căzute de pe jos.

Un Ginkgo bine ales și bine așezat în grădină este genul de arbore care te obligă să încetinești ritmul: nu se grăbește, nu cere multe, dar îți răsplătește răbdarea cu una dintre cele mai frumoase culori de toamnă. Și poate deveni copacul de care își vor aminti copiii, nu încă o plantă „la modă” schimbată după doi ani.

Recomandările de mai sus sunt generale și orientative. Fiecare grădină are condiții diferite de sol, lumină și climă, iar pentru probleme specifice sau arbori valoroși merită consultat un horticultor sau un inginer agronom.