Ai cumpărat crizanteme de cimitir, ți-au înflorit superb pe balcon sau în curte, apoi te-ai trezit în fața întrebării: crizantemele rezistă iarna afară sau o să le găsești praf la primăvară? Hai să descurcăm tipurile de crizanteme, ce facem cu ghivecele și cum le iernăm pe cele din grădină.
De ce unele crizanteme trec iarna și altele dispar după primul ger?
Confuzia pornește de la faptul că sub numele de crizantemă ajung la noi două tipuri de plante, cu comportament foarte diferit. Pe scurt, unele sunt perene de grădină, altele sunt gândite ca plante sezoniere, aproape consumabile.
Crizantemele de grădină (Chrysanthemum indicum, Chrysanthemum x hortorum) formează tufe lemnificate, care pot trăi mulți ani în același loc. Au rădăcini puternice, intră natural în repaus iarna și pornesc din nou din mugurii de la bază, dacă nu au înghețat complet.
Crizantemele de florărie, vândute mai ales în octombrie-noiembrie la ghivece mici și pline de flori, sunt de multe ori soiuri forțate în seră. Sunt crescute să fie compacte, pline de boboci în același timp și ținute la condiții aproape perfecte. Planta ar putea fi perenă ca specie, dar felul în care a fost crescută o face mai fragilă la frig.
Mai e și diferența de volum de pământ. În grădină, rădăcinile au unde să coboare, temperatura în sol scade mai lent. Într-un ghiveci mic, pământul îngheață bocnă repede, exact acolo unde stau rădăcinile fine. Asta ucide rapid o plantă altfel rezistentă.
Am văzut de multe ori aceeași poveste: aceeași crizantemă plantată în grădină supraviețuiește iernii, sora ei rămasă pe treaptă, în ghiveci de plastic, moare până în primăvară.
Crizantemele rezistă iarna afară în grădină sau trebuie scoase?
Dacă sunt plantate în pământ, multe crizanteme de grădină pot trece iarna la exterior în România, dar cu câteva condiții. Nu toate zonele și nu toate soiurile se comportă la fel.
În zonele mai blânde (sud, vest, câmpie), crizantemele perene bine înrădăcinate rezistă de obicei la ierni cu -10, chiar -15 grade, mai ales dacă sunt protejate cu un strat de frunze uscate sau paie. În zonele de deal înalt sau aproape de munte, unde gerurile ajung sub -20, riscul să înghețe complet crește mult.
Foarte important este când le-ai plantat. O tufă bătrână, care stă în același loc de 2-3 ani, are mult mai multe șanse să treacă iarna decât una pusă în grabă în noiembrie, când pământul e deja rece. Ideal, se plantează fie primăvara, fie la sfârșit de vară, ca să apuce să-și facă rădăcini adânci.
Contează mult și solul. Pământul greu, argilos, în care băltește apa, e cel mai mare dușman iarna. Apa îngheață, rădăcinile crapă, planta putrezește. O crizantemă plantată într-un strat cu pământ afânat și un pic de nisip, ușor ridicat, are șanse mai bune, pentru că apa nu stă pe loc.
Ca regulă simplă: dacă ai crizanteme în grădină, care au apucat să înflorească la tine și au tulpini mai lemnoase, nu le scoate pentru iarnă. Lasă-le în sol și ocupă-te doar de tăiere și protecție.
Ce faci cu crizantemele în ghiveci după ce trece toamna?
Aici se pierd de obicei plantele. Crizantemele de florărie, în ghivece mici, arată impecabil în noiembrie, dar dacă le lași uitate pe balcon sau pe treaptă, la primul îngheț serios se pot termina.
Ai trei variante reale, în funcție de spațiu și chef de muncă:
- să transplantezi crizantema în grădină, cât încă nu a venit gerul mare
- să o iernezi în interior, într-un loc rece și luminos
- să o tratezi ca pe o floare de sezon și să nu te mai chinui cu ea după ce se trece
Dacă ai curte, cea mai bună șansă pentru o crizantemă la ghiveci este să o plantezi repede în grădină. Scoți planta cu tot cu balotul de pământ, o pui într-o groapă puțin mai mare, completezi cu pământ afânat și uzi bine. Nu te aștepta să mai facă minuni toamna aceea, important e să-și prindă rădăcinile.
La bloc, poți încerca iernarea în interior, dar nu pe calorifer. Crizantema are nevoie de un loc cât mai răcoros (ideal 5-10 grade), cu lumină, ca o scară închisă mai luminoasă sau o cameră neîncălzită. Tai tulpinile scurt, la 10-15 cm, reduci udarea la minimum, doar cât să nu se usuce complet pământul. Primăvara, o muți într-un ghiveci puțin mai mare și reîncepi să o îngrijești normal.
Mulți cititori ne spun că, deși au iernat atent crizanteme de ghiveci, primăvara au porniit greu sau deloc. Nu e neapărat vina ta. Plantele de seră sunt adesea tratate cu regulatori de creștere, ca să rămână compacte și pline de flori. Asta le obosește, iar în sezonul următor nu mai arată ca la raft, chiar dacă supraviețuiesc.
Cum pregătești crizantemele de grădină pentru iarnă, pas cu pas?
Nu e o lucrare complicată, dar contează momentul. Pe hârtie pare doar să tai tufa, în practică sunt câțiva pași mici care fac diferența dintre o tufă care pornește puternic în aprilie și una care dispare.
- După ce se trec florile și vine primul îngheț mai serios, taie tulpinile la 10-15 cm de sol. Nu lăsa tijele uscate înalte, se rup și putrezesc.
- Curăță bine zona de frunze bolnave sau mucegăite. Ce arată suspect nu merge în compost, ci la gunoi.
- Pune un strat de 5-10 cm de protecție: frunze uscate, paie tocate sau compost mai fibros, direct la baza tufei.
- Dacă stai într-o zonă cu ierni foarte reci, mai ales fără zăpadă, adaugă deasupra o bucată de material textil special (agrotextil), prins cu pietre sau câteva crengi.
- Primăvara, când trec înghețurile mari și vezi muguri verzi la bază, dă jos treptat protecția și afânează ușor pământul de jur împrejur.
Mulciul (acel strat de protecție) are două roluri: ține cald la rădăcini și stabilizează umiditatea. În iernile uscate, fără zăpadă, vântul deshidratează foarte tare solul. Crizantemele nu pierd apă prin frunze, pentru că nu mai au, dar rădăcinile pot fi afectate.
Dacă vrei să muți sau să împarți tufa, nu face asta toamna târziu. Stresul de plantare plus gerul fac echipă proastă. Momentul bun este primăvara, după ce pornesc noile lăstare și vezi clar ce este viu.
Când merită să le lași afară și când e mai bine să nu riști?
Să recunoaștem: nu toate crizantemele merită același nivel de grijă. Și e perfect în regulă să accepți că unele ghivece au fost doar o bucurie de toamnă.
Merită să te străduiești să le iernezi afară dacă:
- sunt deja plantate în grădină de ceva timp și au tulpini lemnificate
- le-ai cumpărat primăvara sau vara, nu în plin sezon de cimitir
- știi sigur că sunt crizanteme perene de grădină, nu doar „aranjamente” de sezon
- stai într-o zonă cu ierni mai blânde sau ai cum să pui un strat bun de protecție
- ai mai avut tufe care au rezistat bine în același loc
Când ai doar un balcon expus direct la vânt, fără posibilitatea de a lăsa ghivecele aproape lipite de perete și protejate, șansele ca un ghiveci mic să treacă iarna sunt destul de mici. În plus, multe ghivece decorative subțiri crapă la îngheț-dezgheț, așa că pierzi și vasul.
Nimeni nu spune clar, dar mulți se întreabă: „am omorât eu planta, sau așa era ea?”. De cele mai multe, dacă ai udat normal și nu ai lăsat ghiveciul în băltoacă, nu tu ești problema. Pur și simplu, nu toate crizantemele vândute toamna sunt gândite să devină veterane în grădină. De aici și dezamăgirea, când după extrasezon vezi doar un mănunchi de bețe uscate.
Un compromis bun este să alegi în fiecare an câteva crizanteme pe care vrei cu adevărat să le păstrezi și să le iernezi cu grijă, iar restul să le tratezi ca plante de sezon. Așa nu mai ai sentimentul că ai ratat ceva de fiecare dată când un ghiveci nu trece de primăvară.
Întrebări frecvente
Pot lăsa crizantemele în ghiveci afară, pe balcon, peste iarnă?
Doar dacă balconul este închis și nu îngheață serios. Pe un balcon deschis, ghiveciul mic îngheață complet, iar rădăcinile mor. Mai bine le muți la adăpost sau le iernezi într-un loc rece, dar protejat.
Când tund crizantemele, toamna sau primăvara?
Cel mai practic este să le tunzi toamna, după ce florile s-au trecut și au venit primele înghețuri. Primăvara doar cureți ce mai e uscat și la nevoie mai scurtezi puțin, dacă vezi tulpini afectate.
Sunt toxice crizantemele pentru câini și pisici?
În general, da, pot provoca probleme digestive dacă sunt ronțăite. Nu sunt printre cele mai periculoase plante, dar e mai sigur să nu lași animalele să mănânce frunzele sau florile, mai ales din ghivecele din casă.
Crizantemele ne însoțesc în cea mai complicată perioadă a anului, când zilele se scurtează și grădina începe să tacă. Dacă înveți ce plante ai de fapt și cât le poți cere, vei avea mai puține dezamăgiri, în timp, câteva tufe bătrâne, de care să te bucuri în fiecare toamnă.
Recomandările de îngrijire din acest articol sunt orientative și țin cont de clima generală din România. Fiecare grădină are microclimatul ei, iar pentru probleme specifice sau soiuri deosebite de crizanteme poți cere sfatul unui horticultor sau al unui specialist de la fitofarmacie.
